O interesanta introducere in neurostiinta

Categorii: AI, Stiinta si Tehnologie

19-Jan-2022 10:53 - 197 vizionari

Un film aparent banal despre creier si neuroni, dar care a devenit interesant dupa 27 de minute.

Pe la momentul 27:55 este prezentat reflexul rotulian (reflex neconditionat).

La 31:53 este explicat cum o combinatie de neuroni pot sa detecteze marginile obiectelor intr-o imagine intunecata. Exemplu practic: imbunatatire vedere nocturna pentru evitarea pericolelor. La 33:36 semnalul este calculat fara detectia marginilor (banal) si la 34:55 semnalul video este trecut prin neuroni care inhiba neuronii din apropiere (lateral inhibition) si asa functioneaza detectarea marginilor (edge detection).

Descoperirea in sistemul vizual a neuronilor care inhiba neuronii din apropiere (lateral inhibition)  explica anumite iluzii optice.

Adesea am probleme de focalizare si mi se pare ca vad dublu sau in ceata, uneori este o pata de murdarie pe monitor, alteori este efectul varstei, dar acum sunt bucuros ca am integrat (de catre natura) in creier un mecanism de filtrare si imbunatatire a imaginilor.

Vedere cu filtrare si imbunatatire = ceea ce vezi nu este identic cu sursa = nu este realitatea = este o iluzie = este o parere generata de creier pe baza experientei (educatiei) si a ratiunii = o perceptie subiectiva.

Acum am inteles cum se pot implementa in domeniul Inteligentei Artificiale algoritmi de filtrare si imbunatatire a imaginii (ex: imbunatatirea unei imagini xeroxate prost).

La 36:38 – iluzia “Mach bands”.

La 39:50 – exista neuroni care genereaza semnal periodic fara sa primeasca semnal de la cineva anume => utilizati pentru activitati ritmice, cum ar fi respiratia si cicluri de 24 de ore (ritmul circadian) si la 40:01 este prezentat mecanismul de functionare, folosind ioni de Calciu.

Acum am inteles de in alt film se specifica de ce este important sa te trezesti de dimineata si sa privesti rasaritul soarelui si apusul soarelui. Rasararitul si apusul soarelui activeaza anumiti neuroni in creier (si inima are aproximativ 40,000 de neuroni si sistemul digestiv are neuroni pe toata lungimea lui) si sincronizeaza (reseteaza) ritmul circadian. Adica din intelepciunea populara: Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.

42:15 – gena per duce la sintetizarea proteinei PER, iar proteina PER inhiba gena per si opreste producerea de proteine PER. In timp proteina PER se degradeaza, se descompune si efectul de inhibare se anuleaza si gena per produce iar proteine PER  = ritmul circadian. Asa functioneaza si operonul lactozei si operonul triptofanului. Sistemele de reglare automata a proceselor din industrie au fost inspirate de biologie.

42:55 – deplasarea patrupeda, aici am inteles de ce in anumite filme despre Inteligenta Artificiala s-au prezentat mari descoperiri in AI pretinzand ca AI a gasit metode mai simple de locomotie, inimaginabile de catre om, dar care functioneaza.

Curand artificialul (electromecanicul) va depasi naturalul (biologicul), pentru ca, desi naturalul a evoluat in sute de milioane de ani, artifcialul a obtinut rezultate remarcabile in cateva zeci de ani.


Ultimele pagini: RSS

Alte adrese de Internet

Categorii

Istoric


Atentie: Continutul acestui server reprezinta ideile mele si acestea pot fi gresite.