Cartof, rosie, vanata, ardei iute, tutun, matraguna, goji, … toate fac parte din familia solanacee, peste 3000 de specii de plante.
Vinetele sunt toxice daca nu au coaja arsa pe gratar, iar rosiile nu sunt tolerate de toata lumea. Am doi prieteni carora nu le plac rosiile crude, dar preparate le tolereaza. In copilarie, cand mancam vinete, faceam alergie, iar doctorul mi-a sfatuit parintii sa imi dea mai putin sa mananc pana m-am obisnuit cu ele.
Solanaceele produc alcaloizi (lectina, solanina, saponina, capsicina, atropina) ca sa se apere de daunatori si marea lor majoritate sunt otravitoare. Cand Cristofor Columb a adus cartoful din America, multi europeni au murit incercand sa manance fructele cartofului.
Cartofii care stau in soare se fac verzi si devin otravitori, contin solanina, alcaloid care se gaseste in concentratie mare in fructele de cartof. Cartoful face fructe, iar fructele seamana foarte mult cu rosiile, ba mai mult, asemanarea dintre cartof si rosie este atat de mare, incat au daunatori comuni. Cartofii care ies din fructe de cartof sunt mici si este nevoie de ani multi sa iasa cartofi mari, numai cercetatorii care vor sa obtina variante noi de cartofi au rabdare sa cultive din seminte. Asadar noi clonam cartofii cand cultivam tuberculi.
Ma intreb, oare cum au descoperit nativii americani ca, la planta de cartof, sunt buni de mancat tuberculii si nu fructele?
Daca o planta face fructe si semintele sunt in fructe, oare nu este normal ca fructele sa fie bune de mancat ca sa fie consumate de animale si samanta (fertilizata cand iese nedigerata din animal) sa se raspandeasca cat mai departe de planta? Nu si pentru cartof: fructele otravitoare opresc animalele sa manance planta, iar tuberculii verzi si otravitori, cresc sansele de incoltire si supravietuire a viitoarei plante.
Ma gandesc ca in preistorie omul primitiv si vanator-culegator manca ce gasea dintre roadele pamantului si evita plantele care ii faceau rau sau il omorau, iar cartofii ar fi trebuit sa fie evitati.
Probabil şamanii nativilor americani au primit in transa viziuni despre plantele utile si ce parte au comestibila. Daca şamanul nu ar fi avut dreptate, ar fi fost ucis de comunitate. Ca sa nu riste sa fie ucis, probabil şamanul a testat pe el efectele anumitor parti ale plantelor, a tinut secret efectul si l-a transmis, tot in secret, generatiilor urmatoare de şamani. Astfel şamanii s-au antrenat in recunosterea plantelor medicinale, iar plantele halucinogene au jucat un rol de punte de legatura intre lumea fizica si lumea spiritelor.
Asemanarea (otravirea) plantelor din familia solanacee imi intareste convingerea ca Universul este Creat (construit si sustinut intr-o simulare) si ca lui Dumnezeu ii place programarea pe obiecte: fiinta unicelulara, colonie de fiinte unicelulare, fiinta multicelulara derivata din primele doua clase, organism primtiv, animal mai complex cu insusiri comune (dinti, colti, corn, cioc, gheare, membrana interdigitala, coada, creasta, pinteni, aripi) claselor anterioare, etc.