Mai mult de curiozitate mi-am cumparat un Raspberry pi 2 model B (4 USB, 1 LAN, procesor quad la 900 MHz si 1 Giga RAM la 209 RON) plus o placa PiFace control and display (o placa ce se conecteaza cu Raspberry pi si contine un LCD, 5 butoane, un receptor infrarosu si un comutator cu 2 pozitii – 145 RON).
In imaginile urmatoare este adaptorul wireless, placa Raspberry pi, cardul micro sd, alimentatorul si placa PiFace CAD:
Dupa interconectarea placilor, alimentarea lor si folosind un program demonstrativ al placii PiFace CAD scris in Python, sistemul arata ca in imaginea urmatoare:
Sunt dezamagit de solutia oferita de Raspberry pi si urmeaza sa folosesc sistemul ca server de web (blog) cu suport wireless, renuntand la conectarea digitala cu alte placi de extensie.
Nu imi place nici conectorul de 40 de pini, nici receptorul infrarosu.
Conectorul de pini de intrare-iesire este pe 2 randuri de 20 de pini, iar toti pinii sunt digitali, nu exista pini analogici in Rapberry pi.
Placa PiFace CAD (CAD = control and display) foloseste numai 3 pini (SPI clock, SPI data si GPIO 23 pentru receptorul infrarosu) plus alimentarea din cei 40 de pini disponibili si restul pinilor (nefolositi) nu sunt accesibili datorita implementarii (placa este facuta sa vina desupra cu LCD vizibil, fara posibilitatea de acces la pinii nefolositi).
Ca sa pot folosi si restul de pini din cei maxim 40 disponibili, trebuie sa adaug o placa cu conector mama (care se conecteaza la Raspberry pi) si deasupra cu conector tata in care sa intre placa PiFace CAD si nu este simplu sa lipesti si sa arate elegant un conector mama pe o latura cu un conector tata de 2 x 20 de pini pe latura opusa. La Arduino este mai simplu, pentru ca pinii sunt insirati pe un singur rand.
Este normal ca citirea semnalului infrarosu sa fie ingreunata (sau sa fie cu precizie mica) pentru ca citirea semnalelor digitale trebuie facuta cu microcontrolere (PIC, AVR, Arduino) dedicate, care ruleaza mono task. Sistemul Linux de pe Raspberry pi, desi este multitasking, nu este dedicat pentru citiri de precizie a semnalelor digitale si esueaza la citirea semnalelor digitale (telecomanda infrarosu, seriala RS232, frecventmetru, numarator de impulsuri, osciloscop digital).
Comparand Raspberry pi cu Arduino, solutia oferita de Arduino este mai scumpa (Arduino Due: procesor 84 MHz cu 512K flash la 240 RON sau Arduino Leonardo: procesor la 16 MHz cu 32K flash la 109 RON sau Arduino Mega: procesor la 16 MHz cu 256K flash la 319 RON), dar conectorul cu pinii digitali (si analogici) si cu alimentarea cu energie este pe un singur rand si permite o conectare mai simpla cu diverse placi de extensii.
Asadar voi folosi Raspberry pi ca server de web si SQL, iar Arduino (putin probabil) sau circuite Microchip de tip PIC (mai mult ca sigur) pentru diverse automatizari casnice.