Drumul spre mantuire sau drumul spre iluminare.
Vorbesc din propria experienta si consider ca fiecare trebuie sa-si gaseasca singur drumul, pentru ca nu exista o reteta garantata.
Cine urmeaza o reteta garantata sau o cale dezvaluita de invatatori (posibil falsi), risca sa mearga pe un drum gresit si sa trebuiasca se reincarneze ca sa gaseasca drumul corect.
Pe forumul ATS este sugerata o reteta de ajungere in rai (sa fii bun si tot ce faci sa faci cum poti mai bine), dar ideea este superficiala.
Asa am gandit si eu odata si in naivitatea mea am crezut (uneori inca mai cred) ca un om exceptional de bun (ca Iov) nu poate fi atins de fortele malefice, pentu ca nu ingaduie Creatorul asta.
Dar realitatea este alta: Creatorul are rabdare infinita (timpul este irelevant pentru Creator) si lasa sufletele sa reincarneze de cate ori simt ele ca au nevoie, legea liberului arbitru nu poate fi incalcata nici de Creator (ingerii se rascoala daca vor, iar raul se manifesta daca vrea si omul alege sa fie bun sau rau prin actiunile sale altruiste sau egoiste) si legea karmei este reala, adica fiecare culege ce a semanat (compara soarta din tarile subdezvoltate cu soarta din tarile dezvoltate, viata de barbat cu viata de femeie, viata de sclav cu viata de om liber).
Constientizand asta, realizezi ca nu iti ajunge o singura viata sa te iluminezi si ca ai nevoie de reincarnare, iar mantuirea prin credinta sugerata de unele religii este o promisiune falsa pentru ca pleaca de la premize false: Dumnezeu creaza lumea (de doua ori) apoi vrea sa o piarda prin Potop si, dupa Potop, Dumnezeu se teme de creatia sa (omul) si ii incurca limba, apoi isi alege un popor …, pe care ulterior il paraseste (ca nu au ascultat poruncile) si Poporul Ales este invadat de dusmani de mai multe ori si, in final, Dumnezeu isi trimite Fiul ca sa implineasca Legea (Dumnezeu considerand ca Legea data era prea grea) pentru Poporul Ales (adica Dumnezeu se impaca el pe el, furandu-si singur caciula), iar Paul (un apostol fals) profita de situatie si intemeiaza o noua religie, iar cand noua religie intra in legalitate, distruge sistematic pentru o lunga perioada de timp orice sursa de informatie care intra in conflict cu ea, …
Experimentul Lucifer este o legenda care poate explica de ce raul se manifesta in lume (prin liberul arbitru) si de ce poate afecta si pe oamenii buni sau cu tendinte altruiste (datorita alegerilor facute), dar asta este alta poveste.
Matei 7:13-14 – Poarta mantuirii este ingusta, iar calea pierzaniei este larga.
Eu nu spun nimic nou, nu dau retete garantate si nici nu ofer o cale simpla sau ieftina:
1. Mai intai incepi sa-ti pui intrebari existentiale (cine sunt, de unde vin, pentru ce am fost creat), generate de teama ca daca omul are un scop pe pamant, trebuie neaparat sa-l afle, altfel s-a nascut degeaba si este pedepsit sa se reincarneze. Reincarnarea nu este o consolare. Reincarnarea este un blestem si blestemul trebuie rupt. Blestemul reincarnarii este strans legat de Experimentul Lucifer si de Deceptia Demiurgilor.
2. Apoi incepi sa studiezi Crestinismul, pentru ca este singura religie dominanta care abordeaza concret mantuirea si chiar o garanteaza.
Hinduismul ofera o cale care se termina in coada de peste: te reincarnezi cat e nevoie si pana consideri ca nu mai ai nevoie, resemnandu-te cu soarta pe care o ai si cu casta in care te-ai nascut.
Budismul ofera o solutie simpla, dar greu de urmat (renuntarea la atasament, renuntarea la aversiune si renuntarea la ignoranta) si pe care Iisus o continua si o perfectioneaza.
Iudaismul este inspirat de Zoroastrism si implica un demon – Yaldabaoth si Tatal Minciunii.
Islamismul este un derivat al Iudeo-Crestsinismului si combinat cu Sufism. Islamismul este probabil initiat de Vatican.
Dar Crestinismul, prin Impulsul Cristic, nu poate fi ignorat, sau, mai precis, Iisus, prin actiunile sale, nu poate fi ignorat.
Dar inceputurile tulburi ale Crestinimului si aspectele tumultoase care au urmat (cruciade, inchizitie, schizme), arunca o puternica urma de indoiala asupra autenticitatii religiei crestine, vezi Minciunile Crestinismului si Ipocrizie si minciuna.
3. Si astfel, de la Crestinism ajungi la Gnosticism si ajungi sa studiezi Evangheliile gnostice.
Evangheliile gnostice ma conving ca religia crestina actuala este cu mult deviata de la invataturile lui Iisus.
In Evanghelia dupa Filip cunoasterea ofera libertate.
Cine cunoaste adevarul, gaseste roadele adevarului in interiorul fiintei umane.
Cine cauta adevarul in interiorul fiintei sale, castiga iluminarea si mantuirea.
Pentru un neinitiat (ca mine) aparent nimeni nu are dreptate: nici hindusii, nici budistii, nici crestinii, etc.
Crestinismul are prea multe minciuni si informatii lipsa ca sa reprezinte adevarul.
Dar Calea lui Iisus este cea mai potrivita sa indice directia spre mantuire.
Solutia de mantuire, nu in sensul transmis pervertit de Biblie (spovedanie, impartasanie, rugaciune si alte frane spirituale), ci in adevaratul sens transmis de Iisus, care trebuie descoperit prin forte proprii: studiu comparativ, meditatie, inteligenta, intuitie, gandire critica, …
Impulsul Cristic este real, iar literatura pe tema aceasta ofera multa cunoastere si nu ma refer la revelatile (aberatiile) sfintilor parinti consemnate in Patericul, Filocalia, Canoanele, Vietile Sfintilor, Liturghierul, Moliftelnicul, …
Cine ignora ultimii 2000 de ani de istorie si isi simplifica notiunile de religie, face o mare greseala.
Biblia (atat VT, cat si NT) nu este completa si nici macar nu este adevarata.
Prin credinta (oarba sau nu) risti sa fi pacalit.
Prin cunostere mergi pe un drum sigur, de care nu iti va fi rusine la judecata finala.
Daca exista o judecata finala (la sfarsitul lumii sau imediat dupa moarte) ignorantii si puturosii, care si-au irosit timpul in asteptare si credinta, se vor umple de rusine.
Dar daca participi activ la gasirea dumului spre mantuire, prin cunostere, prin studiu biblic, mitologic, etc, judecata nu te va prinde nepregatit.
Exista parerea generala ca in planul spiritual, sau dupa moarte, omul va gasi raspuns la toate intrebarile posibile si cunoastere in absolut orice domeniu, citind liber din Arhiva Akasha.
Dar daca adevarata experienta o castigi numai in planul fizic, iar planul spiritual este un plan de odihna temporara pana la urmatoarea intrupare (reincarnare) in planul fizic?
Daca este adevarat ca experienta o primesti numai in planul fizic si ca experienta sa fie maxima si desavarsita, o primesti intr-o stare amnezica (nu iti amintesti vietile anterioare)?
Ca sa fiu sigur ca merg spre de iluminare, invat ce pot in planul fizic si ma comport altruistic, pentru ca este foarte posibil ca in planul spiritual sa inveti cu totul si cu totul altceva.
Este bine sa iti faci temele atat in planul fizic, cat si in planul spiritual.