Cat de credibile sunt documentele NT - Partea 3/3

Categorii: General, Paulism

19-Jan-2014 20:26 - 759 vizionari

Nu prea vad dovezi solide care sa sprijine Noul Testament (NT) in primii 300 de ani dupa Christos.
Documentele emise in primii 300 de ani au fost putine si bine ascunse de teama prigonirilor.
Dar in anul 313 balanta incepe sa se incline si edictul de la Milan dat de imparatul Galerius recunoaste libertatea de cult a crestinilor
Iar in anul 325 balanta se rastoarna si Crestinismul devine religie de stat (Constantin cel Mare) si in anul 380 devine religia oficiala a Imperiului Roman (Theodosius I).

Din multimea de manuscrise aparute in ultimii 300 de ani, in cadrul sinodului ecumenic de la Nicea (325) s-au selectat prin vot acele documente considerate ca au reprezentat adevarul, iar documentele considerate nepotrivite (eretice) au fost distruse imediat dupa incheierea sinodului si au continuat distrugerea lor si in anul 330 (este vorba de documentele lui Arius) .

Se pare ca scandalul legat de Iulian Apostatul (330-363) este intemeiat, nu iese fum fara foc.
Pe 4 februarie 362 Iulian Apostatul emite un edict prin care se garanteaza libertatea religioasa, toate religiile sunt egale in fata legii si Imperiul Roman trebuie sa se reintoarca la cunoscuta toleranta religioasa, prin care nu se impune o religie anume unei provincii.
De aici eu deduc ca intre anii 313 (edictul de la Milan) si 362 si dupa domnia lui Iulian, crestinii au prigonit pe toti cei care nu erau crestini.

Apoi in anul 364 Biblioteca din Antioh este arsa la porunca imparatului Jovian, ales imparat imediat dupa asasinarea lui Iulian (de catre Sfantul Mercurius) si pentru o perioada scurta (363-364) pentru ca a murit pe drumul dintre Ancira si Nicea.

In anul 367 Atanasius, episcop de Alexandria, porunceste calugarilor de la Biserica Ortodoxa Copta din Alexandria sa distruga toate documentele considerate inacceptabile, iar documentele ramase au constituit ceea ce numim noi acum Noul Testament.

Abea prin anul 400 Sfantul Jerome (347 – 420) traduce Biblia (VT fara psalmi si NT) in limba Latina, aparand versiunea Bibliei numita Vulgata.

Noul Testament este format intre anii 325 si 400 si este format din documentele aprobate de parintii fondatori ai crestinismului, traditie care s-a pastrat pana in zilele noastre: anumite carti si invataturi considerate periculoase, care pot sa sminteasca pe credincios, sunt scoase in afara legii si declarate eretice.

In plus manuscrisele au fost alterate de-a lungul timpului pentru ca erau in grija bisericii si calugarii le copiau.
Asa cum un episcop poate ordona distrugerea unor documente (un lucru foarte grav si riscant), tot asa poate ordona si schimbarea anumitor cuvinte in procesul de copiere (un lucru si mai grav, dar mai putin riscant).

Nu scrie nicaieri in Biblie “Crede si nu cerceta”, este o minciuna emisa de regimul comunist.
Dar atitudinea reprezentantilor Crestinismului sugereaza asta: nu cauta dovezi ale existentei lui Iisus, nu contesta cartile sfinte, nu cerceta istoria, nu citi carti eretice, etc.

Pasajul lui Josephus (din Istoria antica a Evreilor) despre Iisus a fost adaugat ulterior in vremea lui Constantin sau mai tarziu.
Capitolul lui Josephus nu este cunoscut de sfintii parinti din primele trei secole: Justin Martir (100-165 AD), Tertulian (160-220 AD), Clement din Alexandria (150-215 AD) si Origen (182-245 AD) toti ar fi trebuit sa citeze pasajul din cartea lui Josephus, pentru ca este o atestare a existentei lui Iisus, dar nici unul nu o face.

La primul sinod ecumenic s-au selectat acele carti care au convenit sfintilor parinti, adica acele carti care le-au intarit puterea, putere data de Pavel.

Faptele Apostolului Petru sunt eliminate (considerate apocrife), din cateva zeci de evanghelii sunt selectate numai patru si se pastreaza cateva epistole, majoriatea ale lui Pavel.

Pavel a fost al 13-lea apostol si stim asta din pasajul din 1 Corinteni 9:1.
Pavel a fost acuzat si a trebuit sa se apere in 1 Corinteni 9:3-14 si sa isi justifice actiunile si atitudinea.
Pavel sugereaza ca reprezentantul hainei monahale trebuie sa primeasca o plata pentru lucrarea sa asa cum cine sadeste o vie are dreptul sa manance din roada ei (1 Corinteni 9:7) si nimeni nu lega gura boului care treiera (1 Corinteni 9:9).

Pavel a fost acuzat pentru dreptul sugerat de catre el de a manca si de a bea (1 Corinteni 9:4) pe cheltuiala Bisericii si de a-si aduce o femeie sora cu el (1 Corinteni 9:5) ca sa fie sustinuta tot pe cheltuiala Bisericii.
Pavel era celibatar, asa reiese din Noul Testament, si misogin (tot din NT stim asta) si probabil femeia sora era pentru el un fel de roaba, eventual sclava sexuala.

Se pare ca toti apostolii erau suportati de Biserica, numai Pavel si Barnaba nu - 1 Corinteni 9:5.
Chefa este Simon Petru, petra inseamna piatra in greceste si chefa inseamna piatra in ebraica.

Ce este in neregula cu Pavel si Barnaba?

Pavel este cetatean roman, Faptele Ap 22:25.
Pavel si Barnaba s-au certat si s-au despartit, Faptele Ap 15:37-41, Pavel pleaca cu Sila, iar Barnaba pleaca cu Ioan cel numit Marcu.
Se pare ca Pavel si Barnaba sunt agenti romani infiltrati in randul crestinilor.

Barnaba (Iosif numit Barsaba, zis si Iustus) este unul din cei doi candidati la pozitia de al 12-lea apostol.
In Faptele Ap 1:21-26 trebuie sa se refaca numarul 12 (un numar magic) al apostolilor si, in lipsa Duhului Sfant, apostolii trag la sorti si dintre Barnaba si Matia il aleg pe Matia.
Duhul Sfant inca nu coborase asupra apostolilor, desi in Ioan 20:22 se spune altceva, Duhul Sfant urmeaza sa coboare in Fapte Ap. 2:1-4, dar tragerea la sorti se face inainte de coborarea Duhului Sfant in ziua Cincizecimii.

Asadar cei 12 sunt stabiliti si pe dinafara raman Pavel si Barnaba.

Pavel a fost al 13-lea apostol, un intrus care nu l-a cunoscut personal pe Iisus si care a prigonit crestini.
Cand Paul povesteste de trei ori vedenia lui oferita de Iisus o povesteste in trei moduri diferite: Faptele Ap 9:7, Faptele Ap 22:9 si Faptele Ap 26:14.

Pe baza acestor deductii logice trag concluzia (si sa fie pacatul meu daca gresesc) ca Noul Testament trebuie recompilat si invataturile lui Pavel trebuie verificate mai atent, daca nu chiar eliminate.

Evangheliile si Epistolele sunt trunchiate, cenzurate, asa imi explic exprimarea seaca, aproape identica si lipsita de detalii lamuritoare: cum adica au inviat unii sfinti cand a murit Iisus (Matei 27:52-53), cand a intrat satana in Iuda (Ioan 13:27 sau Luca 22:3), ce a facut Iuda cu argintii (Matei 27:5 sau Faptele Ap 1:18), pe la ce ora l-au rastignit pe Iisus (Marcu 15:25 sau Ioan 19:14), cate femei au venit la mormant, cati ingeri erau la inviere, cand au primit duh sfant ucenicii (Fapte Ap. 2:1-4 sau Ioan 20:22), chemarea lui Saul in Faptele apostolilor povestita de trei ori in trei moduri diferite, etc.

Concluzia:
Episcopii au votat (in 325) si au ales documentele care le intareau puterea data de Pavel asupra laicilor.
Episcopii au declarat eretice si au dat ordin sa se distruga documentele care nu conveneau doctrinei.
Calugarii au copiat documentele in manastiri si, probabil, au schimbat un pic continutul textului invocand greseli de copiere sau au eliminat pasaje intregi considerate inutile sau contradictorii.
Mai tarziu s-a lansat interdictia de citire a Bibliei de catre persoanele neautorizate, iar cine era prins ca avea o Biblie in casa era cercetat de Inchizitie (consiliul de la Touluse 1229 AD canonul 14), astfel omenirea a fost prostita (cu religia) si tinuta in intuneric (interzicand accesul la Biblie) timp de sute de ani.
Dar acum putem citi in siguranta Biblia si putem face analize comparative si de 15-20 de ani, putem face cautari pe Internet si putem afla mai multe despre istoria Bibliei.

Asta inseamna Era Varsatorului sau Epoca de Aur a omenirii: perioada de dupa 2012 in care informatia este accesibila si ignorantilor.



Ultimele pagini: RSS

Alte adrese de Internet

Categorii

Istoric



Contorizari incepand cu 9 iunie 2014:
Flag Counter

Atentie: Continutul acestui server reprezinta ideile mele si acestea pot fi gresite.