Rainbowheart - ultimele 7 pagini

  • Scandalul OneCoin

    16-Feb-2020 12:35 - 37 vizionari

    Un film interesant care prezinta un caz concret (frauda OneCoin) privind potentialul distructiv al stirilor false de pe Internet.

    Se pare ca firma OneCoin nici nu avea infrastructura electronica necesara sa suporte tranzactiile electronice, toata schema financiara era sustinuta de o piramida de vanzare de servicii (multi level marketing) prin care vindeau pachete educative si promisiuni. Promisiunea ca o moneda OneCoin valoreaza $25,000.

    Interesant este dupa disparitia fondatoarei si condamnarea la 90 ani de inchisoare a fratelui ei, compania OneCoin Ltd (inregistrata in Dubai) inca mai functioneaza.

    intr-o emisiune BBC s-a afirmat ca un milion de dolari intra in fondurile companiei la fiecare saptamana.

    Compania a furat de la investitori 4-15 miliarde $ vanzand numai promisiuni.

    (Tot prin vanzare de promisiuni de Viata Vesnica a avut succes o mare religie mizand pe ignoranta. Adevarul este ca sufletul este nemuritor si ca se reincarneaza.)

    Din sit-ul OneCoin inteleg ca firma e serioasa si ca vine cu tehnologii inovative, cum ar fi stocarea documentelor KYC (informatii confidentiale despre client) in lista de tranzactii (numita blockchain la monedele electronice).

    Problemna este ca lista blockchain este accesibila publicului (asa trebuie sa fie pentru asigurarea transparentei tranzactiilor si functionarea descentralizata a monedei virtuale) si ca asta induce un mare risc de securitate. Chiar daca documentele KYC sunt criptate, cine stie cheia de decriptare si de verificare a tranzactiei? Banca? Vanzatorul?


  • Schimbarea realitatii

    02-Feb-2020 16:02 - 85 vizionari

    Trecutul si amintirile ne influienteaza si putem elimina influientele negative prin puterea mintii.

    Prin hipnoza si prin autosugestie se pot induce amintiri noi si se pot rescrie amintiri.

    Profesorul doctor neurolog Moran Cerf poarta o discutie interesanta intr-un interviu cu Tom Bilyeu.

    Filmul prezinta multe aspecte, dar pe mine m-a impresionat cel mai mult abilitatea creierului de reanalizare a amintirilor si de suprascriere a lor.

    La nivel de creier rememorarea amintirii contamineaza amintirea cu date din prezent si o stocheaza iar in creier (in reteaua neuronala?).

    Deci amintirile se schimba in timp, iar simpla aducerea aminte e capabila sa rescrie trecutul.

    Moran Cerf: Asa functioneaza terapia: ai o problema, o spui la terapeut, o repovestesti, terapeutul te ghideaza si te consoleaza, tu iti revizuiesti experienta si o rememorezi si te vindeci in timp. Dupa cateva sedinte de terapie ai o versiune usor diferita a experientei din trecut, o versiune in care ai o parere mai buna despre tine.

    Tom Bilyeu: Povestea pe care o spui despre tine este cel mai important lucru pe care il ai. Daca ai o poveste despre inadaptare si imperfectiune si esec, atunci aceea devine identitatea ta.

    Moran Cerf:

    Daca esti inconjurat de oameni cu care vrei sa semeni, sau urmaresti filme cu ei, sau citesti carti despre ei, in timp ajungi ca ei. Intr-o discutie constructiva creierele umane se armonizeaza (anumite zone se inchid temporar, iar altele devin mai active) si ajung sa functioneze asemanator, pentru ca fiinta umana comunica prin limbaj, iar limbajul poate prezenta idei abstracte, notiuni imaginare, care reprogrameaza creierul prin filtrul ratiunii, imaginatiei si intuitiei.

    In timpul noptii activitatea creierului este folosita la revizuirea experientei in ultimele ore, la compresia (simplificarea) amintirilor neimportante si aprofundarea amintirilor considerate utile.

    In cap avem multe voci care ne ghideaza activitatile in viata si avem impresia ca deciziile le luam noi ca un singur individ, dar noi suntem un grup de indivizi si vocile pe rand contribuie la luarea deciziilor.

    De cele mai multe ori creierul te inseala oferind o realitate falsa, dar stiind asta, putem schimba perceptia, putem aloca pondere mai mica la experientele neplacute si pondere mai mare la experientele considerate utile.

    Concluzia mea: Daca favorizezi experientele superficiale, triviale si bune numai pentru hăhăială, in timp pierzi zvâcul cunoasterii si ti-ai irosit viata si te-ai reincarnat degeaba, pentru ca omul se naste ignorant si se lupta din greu toata viata sa ramana asa. Dar citind cate ceva despre psihologie, biologie, epigenetica si neurologie, este posibil sa iti imbunatatesti povestea pe care o spui depre tine (nepotilor).


  • Cinci practici care aduc fericirea

    01-Feb-2020 17:27 - 115 vizionari

    Intr-o prezentare a profesorului doctor neurolog Moran Cerf in care promite ca in 15 minute ne va schimba vizibil creierul, eu am rezonat cu lista a cinci practici care induc fericirea.

    Nu este vorba de droguri, in lista nu este nimic care sa fie ilegal, imoral sau care sa ingrase.

    Spre surpriza mea (asta e dovada cat sunt de ignorant) lista, in ordinea importantei, este banala:

    1. Somnul

    2. Interactiunea sociala

    3. Spiritualitatea

    4. Voluntariatul

    5. Exercitiile fizice

    Nu comentez mai mult, nu sunt competent sa o fac, dar filmul merita vazut chiar daca uneori e dificil de inteles pentru ca Moran vorbeste foarte repede si o recunoste si el in filmul Decoding Thoughts and Dreams Using In-Brain Electrodes ca poate comunica la 300 de cuvinte pe minut.


  • Epigenetica

    31-Jan-2020 20:07 - 91 vizionari

    Epigenetica = studiul schimbarilor biologice care nu depind de genetica.

    Din filmul de mai sus:

    La crocodili genul este determinat de temperatura la care s-au dezvoltat oualele, crocodilii nu au cromozomi x si y pentru determinarea sexului.

    Trasaturile epigenetice sunt pasate si urmasilor, iar procentul de mostenire depinde de mediu (ex: de alcool si de stres), dar daca s-a facut fertilizarea artificiala, trasaturile negative epigenetice observate la mascul nu s-au mai transmis.

    Se pare ca atitudinea nefavorabila a femelei fata de mascul a influientat negativ formarea embrionului.

    (Acum observ ca epigenetica poate sa explice telegonia. Nu credeam ca telegonia poate avea un sambure de adevar.)

    Din interviul cu Dr. Bruce Lipton:

    Nu exista gena a cancerului.

    Daca intelegi epigenetica, nu ai nevoie de medicamente.

    Stresul creste nivelul de cortizol (hormonul steresului) si produce schimbari temporare la nivel celular. (Acum imi amintesc de REBEC = Respiratia bioenergetica la nivel celular.)

    Stresul slabeste sistemul imunitar.

    Stresul determina comprimarea vaselor de sange din organe si impinge sangele spre brate si picioare ca sa pregateasca organismul de lupta sau fuga. Energia se duce unde este nevoie: in membre. Energia din organe, folosita la dezvoltarea corpului (si regenerare celulara) si la vindecarea lui, este trimisa in membre pentru aparare sau atac.

    (Acum realizez de ce relaxarea si meditatia te umple de caldura, iar caldura circula prin corp pe unde circula sangele si de ce sangele este asociat cu viata, energia vitala, qi, ki, prana si cu vindecarea. O zona cu blocaje energetice sau irigata partial de sange determina aparitia bolii in zona aceea, iar deschiderea tuturor meridianelor de acupunctura si eliminarea blocajelor determina vindecarea.)

    Nu suntem victime ale ereditatii, putem sa ne vindecam prin puterea mintii - efectul placebo.

    Perceptia noastra asupra mediului schimba activitatea genelor.

    (Acum am inteles de ce Dr. Bruce Lipton si altii spun ca stresul slabeste sistemul imunitar si determina ADN-ul sa se stranga. Cand ADN-ul e strans, anumite reactii chimice prin care se produc proteine nu mai au loc.)

    Remisia spontana a cancerului este explicata prin ridicarea nivelului energetic datorat schimbarii de mentalitate, de perceptie a realitatii.

    Un drog te afecteaza pentru ca ai receptori chimici pentru asemena drog si asta asta inseamna ca deja corpul tau il produce si il foloseste. Nu poti sa ai receptori chimici pentru un drog pe care nu l-ai luat niciodata. Rezulta ca nu ai nevoie sa introduci droguri in organism pentru ca deja organismul le produce singur. Nu esti capabil sa ti le produci singur pentru ca mentalitatea nu te sustine si ai nevoie de o schimbare de atitudine: trebuie sa gandesti pozitiv.

    Vindecarea nu trebuie indusa prin schimbare chimica (tratarea efectului) ci printr-o revizuire a sistemului de credinte (tratarea cauzei).

    Acum am inteles invataturile lui S.N. Lazarev, Dulcan, Argesanu, ...

    Filmul Matrix nu este SF, este un documentar. Fiecare om este programat in primii 7 ani de viata. Creierul copilului sub 7 ani este tot timpul in stare theta si este in stare de hipnoza profunda, este sugestionabil, absoarbe totul ca un burete (asa zicea si Dr. Dragos Argesanu, cu diferenta ca in primii 7 ani creierul este in alfa).

    95% din viata noastra este formata din executia programelor din subconstient (spiritul secundar zice Li Hongzhi, fondatorul Falun Gong)  si numai 5% vine din deciziile constientului (spiritul principal).

    Am inteles de nu trebuie sa te stresezi, de ce ajuta sa gandesti pozitiv si de ce este bine sa meditezi!


  • Executie asincrona

    29-Jan-2020 21:40 - 85 vizionari

    Intr-un limbaj de programare a calculatoarelor exista tendinta sa gandesti sincron si sa programezi sincron, adica sa executi instructiunile una dupa alta si sa astepti rezultatul fiecarei instructiuni, apoi sa treci la urmatoarea si, daca te astepti ca o anumita instructiune sa necesite ceva timp de executie, sa o executi intr-un subprogram si in paralel cu programul principal.

    Executia sincrona nu este fireasca, adica nu e normala, programul nu functioneaza optim sau la viteza maxima, se pierde mult timp cu asteptarea rezultatului anumitor instructiuni (citire-scriere de fisiere de pe hard disk si din reteaua de calculatoare) si daca organizezi executia programului in cateva subprograme care se executa in paralel (task de comunicatie in retea cu alte calculatoare, task de citire si scriere date pe hard disk, task de monitorizare evenimente si alarme, task de calcule complexe sau de prioritate mica, task de orice altceva nu vrei sa ocupe programul principal) efortul de creare/executare/gestionare/sincronizare secvente de cod paralel (taskuri) reduce mult performantele intregului program.

    In Java un thread (task sau subproces) consuma 500k – 1M RAM (cu rezervarea zonei de stiva) si, de aceea, programele Java consuma multa multa memorie, pentru ca nu au un singur fir de executie (thread) sau task ci cateva sute in functie de aplicatie. Pentru fiecare client conectat la program se creaza cel putin un thread, care se termina la inchiderea conexiunii.

    Dar exista si executia asincrona: tot programul se executa intr-un singur task (dezavantaj: desi ai mai mullte procesoare, numai unul e folosit) si apelurile de instructiuni care nu intorc rezultat imediat este verificat mai tarziu daca rezultatul e gata sau nu.

    Avantajul executiei asincrone: nu se pierde timp cu asteptarea rezultatelor, nu se pierde timp cu crearea contextului de executie paralela, nu se aloca memorie pentru executie paralela pentru ca programul nu prevede secvente de cod cu executie paralela, nu este nevoie sa protejezi variabilele globale sa nu fie modificate necontrolat de alte taskuri paralele, pentru ca nu exista taskuri paralele.

    In executia asincrona blocurile de instructiuni care trebuiau sa fie executate in paralel se executa cooperant, adica periodic in program este adaugata o instructiune speciala care schimba executia in alta rutina = se executa corutine = rutinele se executa cooperant = rutinele decid cand sa permita executia altor rutine, iar cooperarea executiei se face cand programul sta degeaba o vreme (mici intarzieri in executie din motive estetice sau special pentru schimbarea contextului de executie) si la apelul de functii care aduc greu rezultatul (acces la hard disk si la reteaua de calculatoare).

    Cand eram in facultate, cu 20 si ceva de ani in urma, am creat un sistem in “C” si “asm” de executie in MS DOS a programelor in paralel.

    Initial am gandit taskuri cu executie preemtiva, adica periodic sistemul DOS oprea executia programului principal si apela rutina 1C definita de mine ca sa schimbe contextul si sa execute taskul urmator, dar din motive tehnice (instabilitate sistem) am recurs la un multitaking cooperativ, adica programul schimba contextul manual in fiecare task. Daca un task uita sa schimbe contextul, celelalte taskuri nu se mai executau.

    Schimband contextul suficient de repede aparea iluzia de executie simultana a taskurilor.

    Trecerea de la un task la altul prin schimbarea contextului de executie (registri, stiva si contor program) am facut-o in limbajul asm, pentru ca este o operatie simpla dar critica si implementarea operatiei in limbajul “C” mi s-a parut nepotrivita sau chiar imposibila.

    Rutina asm folosita este un exemplu foarte interesant (pentru nostalgici si pentru muzeul limbajelor de programare) de integrare a simbolurilor “C” cu “asm”:

    
    ;
    ; cod asm din 1996
    ;
    
    STMAX	equ	20		;Nr. maxim de task-uri
    
    
    init_arg macro v		;ds:bx=adresa cap vector(a elem. 0)
    	lds bx,dword ptr v
    	endm
    
    .model huge
    
    .code
    
    
    public	_SwitchTask,_count
    public	_vss,_vsp,_ntk,_ctk,_vprio
    
    ;Interfata cu "C"
    _SwitchTask dw offset rutsw,seg rutsw	;pointer la rut1c
    _count	dw offset cnt,seg cnt		;pointer la var interna
    _vss	dw offset p_ss,seg p_ss		;pointer la vector de ss
    _vsp	dw offset p_sp,seg p_sp		;pointer la vector de sp
    _ntk	dw offset n_tk,seg n_tk		;pointer la nr. total de task-uri
    _ctk	dw offset c_tk,seg c_tk		;pointer la ix task curent
    _vprio	dw offset pr_io,seg pr_io	;pointer la vector de prioritati
    
    ;Var interne
    cnt	dw ?				;variabila interna = nr apeluri ...
    rez	dw ?				;variabila de depanare
    p_ss	dw STMAX dup (?)
    p_sp	dw STMAX dup (?)
    pr_io	dw STMAX dup (?)
    n_tk	dw ?
    c_tk	dw ?
    
    
    ; Rutina din .asm care executa switch task
    
    rutsw	proc far
    	cmp cs:cnt,0
    	jz ok
    	dec cs:cnt	;Dec *count
    	ret
    ok:			;Switch to next task
    	pushf
    	cli
    	push ax
    	push bx
    	push cx
    	push dx
    	push ds
    	push es
    	push si
    	push di
    	push bp
    
    	mov bp,sp
    	mov ax,cs:n_tk		;ax=nr. taskuri+1 (ca in "C")
    	dec ax			;ax=nr. taskuri
    	mov si,cs:c_tk		;si=ctk (curent)
    	mov di,si		;di=ctk
    	cmp ax,si
    	jnz nu_e
    	mov di,-1		;if (ctk==ntk) di=0;
    nu_e:
    	inc di			;else  di=si+1;
    ;ax=ntk si=ctk di=next task
    
    ;Update curent task
    	mov cs:c_tk,di
    ;di=2*next
    	add di,di
    ;si=2*ctk
    	add si,si
    
    ;Store ss,sp in curent task
    	init_arg _vss
    	mov ds:[bx+si],ss
    	init_arg _vsp
    	mov ds:[bx+si],sp
    ;Load  ss,sp din next task
    	init_arg _vss
    	mov ax,ds:[bx+di]
    	mov ss,ax
    	init_arg _vsp
    	mov ax,ds:[bx+di]
    	mov sp,ax
    
    ;Load prioritate din next task
    	init_arg _vprio
    	mov ax,ds:[bx+di]
    ;Store prioritate in 
    	mov cs:cnt,ax
    
    	pop bp
    	pop di
    	pop si
    	pop es
    	pop ds
    	pop dx
    	pop cx
    	pop bx
    	pop ax
    	popf
    	ret
    rutsw	endp
    
    
    end
    
    
    
    

    Observatii:
    Variabila vprio in “C” (vizibila ca _vprio in “asm”) este un vector de prioritati in executia taskurilor.
    Variabila cnt contine prioritatea de executie a taskului curent, este initializata de valoarea din vprio, scade cu cu o unitate la fiecare apel de schimbare context si cand ajunge la zero se executa schimbarea de context, adica se executa taskul urmator.
    p_ss, p_sp si pr_io sunt vectori care contin stiva (ss:sp) si prioritatea de executie a taskului.

    Folosind rutina asm de mai sus am rulat cu succes in multitaking cooperant, prin anii 90, programe in mod grafic (rezolutie 640x480 si 800x600 cu driver special SVGA 256 de la Borland) de achizitie de date si de automatizare procese in laboratorul universitatii, niciodata in industrie.

    Pentru industrie, in vremea aceea, profesorii mei foloseau sistemul RTKernel, un sistem robust si eficient de multitaking pentru DOS.


  • 10,000 de ani in 200 de secunde

    29-Jan-2020 20:16 - 73 vizionari

    Google anunta ca performantele calculatorului cuantic au ajuns asa de inalte, incat in 200 de secunde calculatorul cuantic a rezolvat o problema ce ar fi necesitat 10 mii de ani de calcule pe un calculator clasic (minutul 3:25).

    In film este prezentat un procesor Sycamore cu 253 qbiti.

    Probabil 253 qbiti = 9,007,199,254,740,992 unitati de calcul paralele sau procesoare.
    Nu am inteles 100% cum functioneaza un calculator cuantic, dar impartind 10,000 de ani in secunde la 200 secunde si comparand cu valoarea de 253 procesoare, rezulta ca sistemul clasic de calcul folosit ca referinta ar trebui sa aiba echivalentul a 5,712,328 procesoare si probabil un sistem distribuit de servere (o ferma google impartita pe toata planeta si conectata prin Internet) poate atinge asemenea performata, dar mai bine folosesti un singur procesor cuantic racit cu heliu lichid.

    30 ian 2020, actualizare:

    Calculatorul cuantic cu 53 de qbiti (biti cuantici) nu este echivalent cu un procesor clasic cu 253 de unitati de calcul paralele.

    Fiecare qbit este un circuit electronic special, una din multiplele variante (procesor IBM cu 5 qbiti) este cu bobine prin care se induc curenti prin Efectul Josephson, curenti care apar numai in supraconductori.

    Se pare ca impulsul de intrare este impartit (duplicat/clonat pentru obtinerea efectului de imperechere = entanglement cuantic) in alte bobine si masurat la final.

    Cand curentii Josephson sunt masurati starea qbitului nu mai este in superpozitie.

    Calculatorul cuantic incearca (aleator) diverse combinatii pentru datele de intrare si cand rezultatul dorit apare la iesire, toti qbitii sunt “inghetati” prin masurarea curentilor Josephson.

    Inainte de masurarea curentilor Josephson qbitul e in superpozitie, adica simultan e zero (curentii au un sens) si unu (curentii au celalalt sens).

    O explicatie mai clara: https://www.quora.com/Can-quantum-computers-be-called-similar-to-multi-core-CPUs si un pdf cu detalii plus cum sa faci un qbit.

    Citind mai cu atentie articolul am observat ca este vorba de o problema specifica ce se rezolva foarte usor cu calculatorul cuantic:

    - Plecand de la un set de date de intrare ales aleator se aplica o formula (o functie hash, o functie neinversabila, o functie de criptare de date) si se verifica rezultatul obtinut, operatia se repeta cu alte date de intrare pana cand rezultatul este cel dorit (adica s-a gasit parola care trecuta prin functia neinversabila, necunoscuta sau greu inversabila sa aiba acelasi rezultat)

    - Calculatorul cuantic aplica si transforma semnalul de intrare prin prelucrari paralele pentru ca asa este conceput sa o faca simplu si fizic, la nivel de circuite electronice, dar calculatorul clasic calculeaza formula cu cateva sute de procesoare in paralel pe unitate alaturi alte cateva mii de unitati conectate prin Internet si foarte greu tine pasul, munceste aproximativ 10,000 de ani ca sa obtina acelasi rezultat

    - Comparatia nu este corecta pentru ca sistemul de calcul cuantic este construit optimizat (natura cuantica face asta) sa gaseasca raspunsul la functii neinversabile sau greu inversabile, sa incerce in paralel (forta bruta) multe combinatii pana se obtine rezultatul asteptat

    - Calculatorul cuantic este bun sa sparga parole, sa genereze monede bitcoin, sa rezolve ecuatii infinit de complexe datorita numarului urias de incercari cu valori aleatoare sau secventiale intr-un interval de timp foarte scurt

    Dupa ce trece nebunia calculatoarelor cuantice privind spargerea paroleleor (s-a zis de mult, dar acum este confirmat: nu mai exista intimitate, nu mai exista incriptare, decodarea oricarei parole cu cheie pe cateva mii de biti este o operatie triviala rezolvata in cateva ore sau zile de un calculator cuantic) in viitor calculatoarele cuantice vor fi folosite la calcule de gasirea unei solutii optime (profil, forma, suprafata aerodinamica si ascunsa de radar si de greutate foarte mica si de rezistenta foarte mare = o ecuatie complexa cu multe necunoscute) sau pentru proiectarea unui circuit electronic sau a altui procesor cuantic si mai performant (rapid, sa consume putin, sa nu se incalzeasca, sa fie supraconductor la temperatura camerei, …) sau la proiectarea unei retele neuronale sau chiar o retea neuronala din procesoare cuantice.

    Procesorul cuantic si retelele neuronale sunt compatibile 100% datorita paralelismului.

    Inca nu pot sa imi imaginez o solutie de stocare potrivita conectarii cu un procesor cuantic, dar viitorul ne va aduce inteligente artificiale foarte rapide.


  • Amanita Muscaria si originile Craciunului

    26-Dec-2019 23:37 - 164 vizionari

    Am gasit o explicatie plauzibila a traditiilor de Craciun: cadouri si brazi impodobiti cu ornamente.

    Se pare ca şamanii din Siberia, la solstitiul de iarna, ofera satenilor, ca daruri de sarbatori, ciuperci halucinogene (Amanita Muscaria), care trebuie puse la uscat (ca ornamente in brad) pentru ca in forma deshidratata ciuperca e mai putin periculoasa (otravitoare).

    Cautand pe Internet legatura dintre şamanii Siberiei si Craciun am gasit cateva articole relevante:

    Mos Craciun este un saman siberian imbracat ca o ciuperca

    Mos Craciun, Samanul Siberian

    Amanita Muscaria si Rusii din Estul indepartat (Koriak - Коряки)

    Triburile de Inuiti si Amanita Muscaria

    Povesti din vremea cand Mos Craciun era o ciuperca: Amanita Muscaria si originile Craciunului

    si multe, multe altele.

    Se pare ca nu se poate cultiva Amanita Muscaria in sera sau in mediu controlat de om datorita relatiei simbiotice dintre ciuperca si copac (pin siberian si mesteacan).



Ultimele pagini: RSS

Alte adrese de Internet

Categorii

Istoric


Atentie: Continutul acestui server reprezinta ideile mele si acestea pot fi gresite.